Gh.A.M. Ciobanu: Un paradis cu ,,Mărul” în floare

GhA.M. CiobanuAcum, când revărsarea Ciclului floral al acestui an şi-a desfăşurat corolele din plin, şi poeta Emilia Ţuţuianu, apartenentă, suflet şi condei, aşezării noastre muşatine, ne dăruieşte eflorescenţa unui prim buchet liric: „Flori de măr”. O autoare şi creaţia ei, care se feresc să aştepte pârguirea acestui fruct simbolic, spre a-l oferi, apoi, omului, de la o Evă şi până la Beniuc şi care, din contră, preferă să se oprească acum, la frontiera dintre diafanajul floral şi rostogolirea biotică. Continue reading

Advertisements

prof. univ. dr. Tudor Ghideanu: În amurg

In amurg - Emilia Tutuianu
Cu cea de-a doua carte de poezie „În amurg”, Iaşi, Editura Timpul, 2004, Emilia Ţuţuianu urcă pe treptele consacrării…” unui stil care-i rememorează pe Dimitrie Anghel, alături de Şt. O. Iosif, iar mai aproape de noi, pe George Mărgărit şi Dan Laurenţiu. Este stilul unei adoraţii a Erosului, sub toate faţetele lui. Iluziile plinătăţii iubirii se împletesc cu genele arse ale plânsului unei decepţii stelare: Rugăciune şi Aşteptare, Blamare şi Resurecţie a ceea ce nu mai poate fi înviat. Revelatoare pentru trezirea din somnul floral este poezia-centru a dezvăluirii pudice „Iluzii”: Continue reading

Testamentul artistic al romaşcanului Constantin Bârjoveanu

Poezia, pictura diversificată-religioasă, laică şi caricatură – pamfletul jurnalistic, toate s-au contopit neaşteptat de solid într-o operă indestructibilă, lăsându-ne imaginea totală a unui om ce s-a dăruit fără rezerve artei: Constantin Bârjoveanu.
Admis la Şcoala Medie de Arte Plastice din Iaşi (1952) unde se formează ca pictor, sub îndrumarea atentă a celor două mari personalităţi din acest domeniu: Corneliu Baba şi Dan Hatmanu. Continue reading

Dan Bliderişanu – ,,Paradisul ca un fel de bibliotecă”

dan-bliderisanu,,Eu îmi imaginez paradisul ca un fel de bibliotecă” – Jorge Luis Borges

Această atitudine evidenţiază atât consideraţia marelui om de cultură argentinian faţă de Instituţia Cărţii, cât şi convingerea că ordinea şi savoarea bibliotecii mulţumesc spiritul de desăvârşire. Contextul dat îl plasează pe bibliotecar într-un «ordin» al păstrătorilor şi ocrotitorilor tezaurului beletristic al umanităţii. Avem o profesie care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne obligă la responsabilitate faţă de carte şi de cititorii ei”, afirmă doamna Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional “Roman-Vodă” din Roman. Continue reading

Apariţie editorială la Roman – Albumul “Cultură, artă şi educaţie”

Lansarea-albumului-Cultura-Arta-si-educatie-de-dr-Otilia-Mircea-aparut-la-Editura-MusatiniaDe curând, a avut loc lansarea albumului “Cultură, artă şi educaţie” de dr. Otilia Mircea, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Muşatinia.

În cadrul parteneriatului cu acelaşi nume dintre Muzeul de Istorie din Roman şi Asociaţia Culturală “George Radu Melidon”, a fost lansat albumul “Cultură, artă şi educaţie” semnat de muzeograful dr. Otilia Mircea, care abordează o temă generoasă cu implicaţii complexe în formarea tinerei generaţii. Pornind de la educaţia primită în sânul familiei, la care se adaugă educaţia în spiritul valorilor tradiţionale, creştine din cadrul comunităţii, fie că vorbim de sat ori oraş, sporind cu educaţia primită în şcoală, toate întregesc paleta largă de germeni ai culturii care sunt transmişi tinerei generaţii. Continue reading

Emilia Ţuţuianu – Un pictor… de neuitat, Victor Stanciu

„Când mă gândesc la Maestrul Victor Stanciu, mă văd cu foarte mulţi ani în urmă, trecându-i pragul casei, unde domnia sa ascundea un mic atelier în care se refugia să picteze.
Era un om micuţ de statură, îmbrăcat modest, cu un mers încet, cu ochii neastâmpăraţi, veşnic iscoditori, cercetând neobosit formele şi culorile din jurul său.
Această privire, adâncă, pătrunzătoare, şi-a redat-o foarte bine în autoportretele sale, în special cel din 1977. Continue reading

Agapia – Lumina din adânc

Sanctuar al iubirii…Locul care te ridică în spaţiile cele mai înalte ale fiinţei tale, înlăturând zgura ce împiedică zborul spre iubire. Agapia trage o perdea impenetrabilă peste fiinţa noastră, care se răzvrăteşte dar şi se supune timpului în egală măsură.Înconjurată de păduri seculare, cu munţi bătrâni şi singuratici, Agapia mărturiseşte un sentiment mai cuprinzător al timpului. Trăirile sufleteşti se distilează în bogăţia sacră a efluviilor ce se revarsă asupra naturii înconjurătoare.
O, cum mai strigă, în cugetul omului, natura aici…! Ce tainic se simt legăturile între toate cele create de Dumnezeu, cum se răspândeşte în jur, plecând din fiinţa ei, acea linişte adâncă, cu iz de împăcare şi de iubire a toată lumea! Continue reading