Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi

fenomenul-artistic-romascanpostfața volumului Fenomenul artistic romașcan, Editura Mușatinia, 2016

Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968.
Fire sensibilă, autodidactă, inovatoare, fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde îşi va dărui 30 de ani de viaţă profesiei de muzeograf (1970-2000). Continue reading

Advertisements

De la inginerie la filozofie– interviu cu prof. univ. dr. emerit Tudor Ghideanu

Emilia Ţuţuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă – pe acel drum al ființei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteţi să ne comunicaţi o anamneză a vieţii dvs.?

Tudor Ghideanu: Ar trebui să încep, în răspunsul meu, de la momentul istoric real al patriei, când Şcoala naţională a trebuit să fie reclădită de la A la Z în România. Momentul a fost legat de marea industrializare a ţării, când, în Moldova au trebuit constituite fabrici, uzine, combinate metalurgice şi siderurgice la Galaţi, la Iaşi, la Roman, la Oneşti etc. S-a impus şi s-a realizat o dezvoltare simultană a ţării, de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, un fost ceferist de la Bârlad, care a avut dorinţa înfiinţării acelor Şcoli Medii de Mecanică şi Siderurgie. Una dintre a fost deschisă la Roman, străvechea cetate muşatină a lui Alexandru Cel Bun, fiul domnitorului Roman I Muşat. Şi eu, alături de mii de elevi care făcuseră gimnaziul (Şcoala elementară de şapte ani) aveam să mă înscriu la Şcoala Medie Tehnică de Mecanică şi Siderurgie – care, în perspectivă pregătea tehnicieni şi muncitori calificaţi pentru Fabrica de Continue reading

Mariana Gurza: Emilia Țuțuianu la aniversară

mariana-gurzaLa mulți ani, Emilia!

La aniversări, simțim nevoia de a fii alături de prieteni. Suntem atât de mulți și prieteni tot mai puțini…V-ați întrebat vreodată în ce se măsoară prietenia? Nu, nu în talanți! Nu în interese meschine și lingușeli. Prietenia este un pocal tainic ce adăpostește noblețea, la fel ca iubirea. Un sentiment ce curge ușor, ca apa cea vie într-o lume zgomotoasă. Este prezentă lângă tine la nevoie, să-ți șteargă lacrima din geană. Nu strigă, nu se laudă, nu se trufește. Știe să asculte și îți întinde mâna la greu. Nu cunoaște invidia…Da, Emilia este o prietenă de nădejde. Continue reading

Minodora Ursachi: Un om „dăruit”

MInodoraUrsachiCu ani în urmă am cunoscut un om care se evidenția nu numai prin frumusețea chipului, zâmbetul cald și plăcut, ci și prin sensibilitatea și finețea structurii umane, prin personalitatea sa distinctă, înzestrată cu o inteligență sclipitoare. Era – Emilia Țuțuianu.
Un neobosit om al cărții, dăruit profesiei, dar și un mare dăruitor de lumină sufletelor noastre. Prin competență și experiență, știe să valorifice cartea, rolul ei în informare, cercetare, în formarea și dezvoltarea personalității, să promoveze valoarea colecțiilor, facilitând o mai bună cunoaștere a lor la un Continue reading

Constantin Tomşa – Note de lector: ÎN AMURG de Emilia Ţuţuianu

In amurg - Emilia TutuianuÎN AMURG de Emilia Ţuţuianu (Editura „Timpul”, Iaşi, 2004)

După o primă carte de poezie („Flori de măr” – versuri, Princeps Edit, Iaşi, 2002), fosta elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, absolventă a Facultăţii de Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a încredinţat tiparului o plachetă alcătuită din 33 de texte poetice şi 3 proze scurte, girul cărţii fiind asigurat de Tudor Ghideanu, care semnează o prefaţă intitulată „Labirint întru lumină”, iar valoarea bibliofilă fiind sporită şi prin reproducerea unor ilustraţii sugestive ce poartă marca binecunoscută a graficianului de acum, a pictorului Iosif Haidu. Continue reading

Editura Muşatinia

Gheorghe A. M. Ciobanu: Nou ,,Ave” Editurii Muşatinia

Orașul nostru are, în acest an bisect, patru omagieri, ca patru mari aduceri aminte ale unor evenimente cardinale în devenirea sa: Melchisedec (120, plecarea dintre noi), Celibidache (100, naștere), Colegiul Național “Roman-Vodă” (140, ctitorire) și Editura “Mușatinia” (10, de la înființare). Cvartet festiv, dar și prilej de prețuire a celor care ne dăruiesc bucuria, că toate patru sînt sărbătorite cu omagieri alese.

Ne vom opri numai la una, așa cum se cuvine, la Editura decenară, acea care, tot în acest an festiv, a scos cea de a suta carte. Sau, altfel, spus, a zămislit o variată bibliotecă, asemeni unor edituri mai vechi.

Cu zece ani în urmă, în casa zisă în oraș “Cristodorescu”, vecină cu frumoasa zonă a Gării, la inițiativa poetei Emilia Țuțuianu, mai tîrziu și Dospinescu, înființa prima Editură laică în oraș, numită “Mușatinia”. A debutat cu volumul de versuri: “Curcubeu într-o peniță”, semnat de adolescenta Mădălina Gavrilă. De la început a beneficiat de polivalența Tipografiei Priftis din Dărmăneștii Bacăului. Continue reading

%d bloggers like this: