Category Archives: Emilia Ţuţuianu

Diplomă Liga Scriitorilor din România

Emilia Țuțuianu – Interviu cu dna. Rodica Anca

Emilia Ţuţuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenţilor Universităţii din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prinţului cel Trist”?

Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe?

E.Ţ.: În volumul ,,Peregrinările Prinţului cel Trist” v-aţi propus să sondați inconştientul uman, profunzimea personalităţii, pentru a descifra şi a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific Continue reading

Constantin Tomşa – Note de lector: ÎN AMURG de Emilia Ţuţuianu

In amurg - Emilia TutuianuÎN AMURG de Emilia Ţuţuianu (Editura „Timpul”, Iaşi, 2004)

După o primă carte de poezie („Flori de măr” – versuri, Princeps Edit, Iaşi, 2002), fosta elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, absolventă a Facultăţii de Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a încredinţat tiparului o plachetă alcătuită din 33 de texte poetice şi 3 proze scurte, girul cărţii fiind asigurat de Tudor Ghideanu, care semnează o prefaţă intitulată „Labirint întru lumină”, iar valoarea bibliofilă fiind sporită şi prin reproducerea unor ilustraţii sugestive ce poartă marca binecunoscută a graficianului de acum, a pictorului Iosif Haidu. Continue reading

Emilia Ţuţuianu – Un pictor… de neuitat, Victor Stanciu

„Când mă gândesc la Maestrul Victor Stanciu, mă văd cu foarte mulţi ani în urmă, trecându-i pragul casei, unde domnia sa ascundea un mic atelier în care se refugia să picteze.
Era un om micuţ de statură, îmbrăcat modest, cu un mers încet, cu ochii neastâmpăraţi, veşnic iscoditori, cercetând neobosit formele şi culorile din jurul său.
Această privire, adâncă, pătrunzătoare, şi-a redat-o foarte bine în autoportretele sale, în special cel din 1977. Continue reading

În căutarea rădăcinilor lui Ben Todică la Iezăr-Puiești

23 noiembrie 2012…O zi frumoasă de toamnă. Cu emoție și nerăbdare intrăm în satul Iezer, locul copilăriei scriitorului Ben Todică. Suntem întâmpinați de zâmbetul cald și deschis al lui nea Grigore, administratorul bisericii din sat. Bucuros ne dă multe informații despre biserică, despre invazia turcilor ..cine cu ce a contribuit la refacerea picturii interioare…schimbarea calendarului de pe stil vechi pe stil nou…și pentru noi, timpul parcă s-a oprit în loc, în neguri de istorie..
Cu smerenie ne închinăm și părăsim biserica cu regret în suflet. Coborâm în tăcere pe ulița satului și ne oprim la nr.191, la o căsuță mica, cu cerdac.. O privim fascinați, în tăcere…În fața ei măsurăm Continue reading

Omagiu cărturarului romaşcan George Radu Melidon

Dacă timpul nu există, ci doar viața pe care o trăim – pentru a lăsa ceva în urma noastră, semn că am existat – atunci putem spune că înfiinţarea Asociaţiei Societatea Culturală George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romaşcan, iniţiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuităţii şi conservării tezaurului cultural local. Continue reading

Emilia Ţuţuianu – Dincolo de timp…

ASCGRM si Cetatea9Doua asociatii, un singur scop – reafirmarea identitatii culturale romascane

Sentimentul a precedat totdeauna reflexiunea şi a fost cel dintâi învăţător. Astăzi, 17 noiembrie 2015, am înţeles de ce Dante scria: ,,cu cât un lucru e mai desăvârşit, cu atât simte mai mult binele, dar şi durerea”.
17 noiembrie, o zi cu rezonanţe deosebite pentru cultura urbei muşatine a Romanului. Cu 130 de ani în urmă, în anul 1855, publicistul George Radu Melidon oferea o donaţie de carte comunei, pe atunci, Roman, constituindu-se în acest mod prima bibliotecă publică a comunităţii romaşcane. Continue reading

%d bloggers like this: