cunună de biruință
(Cu drag, Emiliei Țuțuianu)
Nostalgii târzii
prin timpul istovitor
când mărgelele vremii
se deșiră necontrolat
într-o poiană a vieții
unde harfele cântă
și îngerii într-o litanie
împletesc din busuioc sfințit
cunună de biruință.
Izbânda luminată de cer,
aduce prinos
nevăzut,
nerecunoscut,
dar tămăduitor.
Tu, ai rămas aceeași;
o floare de mac
într-un lan mănos
spre bucuria celor dragi,
intangibilă și puternică…
Ai urcat munții,
ai schimbat albia râului
și ți-ai pregătit drumul
spre mântuire…
pentru tine, femeie – floare !
Ne întrebăm uneori ce este prietenia
când înșelați de vremurile tulburi
în necunoscute labirinturi
rătăcim tăcuți învățând smerenia.
Azi nu știu ce aș mai putea spune
când ani la rând sperat-am în iubire
liane ne-au înfășurat în amăgire
și pe frunte ne-au pus cunune.
Am lăcrimat cu neputințe
în ceasurile de veghe ale nopții
urcând smerite scările sorții
prin lungi mătănii și credințe.
La zi mare, cunună vreau să-ți fac
să-ți împodobesc chipul cu lumină
s-alung tristețea, și dorul ce alină,
să-l pot aduce azi în prag…
Florile azi să te împresoare
îngerii lin, în casă să coboare
pentru tine, femeie – floare !
———————————
Mariana Gurza
Timișoara
12 iulie, 2018
***
http://www.logossiagape.ro/2018/07/11/emiliei-tutuianu-la-ceas-aniversar/
Tagged: Emiliei Țuțuianu, Mariana Gurza
Leave a Reply